forabilitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FORABILITÁTE s. f. Proprietate a rocilor de a fi ușor dislocate prin forare. – Din
fr. forabilité.forabilitate (Dicționar de neologisme, 1986)FORABILITÁTE s.f. Însușire a rocilor de a fi ușor dislocate prin foraj. [Cf. fr.
forabilité].
forabilitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)FORABILITÁTE s. f. însușire a rocilor de a fi ușor dislocate prin foraj. (< fr.
forabilité)
forabilitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)forabilitáte s. f.,
g.-d. art. forabilitắții