folie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FÓLIE1, folii, s. f. Foaie subțire din material plastic din care se confecționează pelerine, umbrele, etc. – Din
germ. Folie, it. foglia.folie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FOLÍE2, folii, s. f. (
Fam.) Veselie (zgomotoasă), grozăvie, nebunie (plină de satisfacții); (
concr.) lucru grozav, extrem de plăcut, care produce o impresie vie. – Din
fr. folie.folie (Dicționar de neologisme, 1986)FÓLIE1 s.f. (
Tehn.) Foaie subțire de material plastic din care se fac pelerine, glugi, umbreluțe pentru ploaie etc. [Gen.
-iei. / < it.
foglia, germ.
Folie].
folie (Dicționar de neologisme, 1986)FOLÍE2 s.f. (
Liv.).
1. Nebunie, demență.
2. (
Muz.) Folia. [< fr.
folie, it.
follia].
folie (Marele dicționar de neologisme, 2000)FÓLIE1 s. f. foaie subțire de material plastic din care se fac pelerine, umbreluțe pentru ploaie etc.; foaie subțire din metal. (< germ.
Folie, it.
foglia)
folie (Marele dicționar de neologisme, 2000)FOLÍE2 s. f. nebunie, demență. ◊ (fam.) lucru extraordinar, grozăvie, teribilitate. (< fr.
folie)
folie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)fólie1 (material plastic)
(-li-e) s. f.,
art. fólia (-li-a), g.-d. art. fóliei; pl. fólii, art. fóliile (-li-i-)folie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)folíe2 (
fam.) (lucru admirat)
(-li-e) s. f.,
art. folía (-li-a), g.-d. art. folíei; pl. folíi, art. folíile (-li-i-)