foiță (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FOÍȚĂ, foițe, s. f. Diminutiv al lui foaie.
1. Foaie subțire de hârtie. ◊
Foiță de țigară = bucată mică de hârtie specială, foarte subțire, de formă dreptunghiulară, în care se învelește tutunul pentru a face o țigară. ♦ (La
pl.;
fam., ieșit din uz) Cărți de joc;
p. ext. joc de cărți. ♦ Foaie subțire de hârtie roșie, care se folosea în loc de fard. ♦ Foaie subțire de metal.
2. Frunzuliță.
3. (
Biol.; în sintagma)
Foițe embrionare = straturile de celule (endodermul, ectodermul și mezodermul) ale embrionului în stare de gastrulă. –
Foaie +
suf. -iță.