foileton (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FOILETÓN, foiletoane, s. n. Articol (de literatură, de știință, de artă) sau fragment de roman inserat în partea de jos a paginilor unui ziar, unei reviste, etc.; spațiu rezervat în partea de jos a unui ziar pentru o rubrică ce apare cu regularitate cu acest gen de articole. ◊
Roman-foileton = roman care se publică pe fragmente într-o serie de numere consecutive ale unui periodic. ♦ Articol de ziar cu caracter
satiric care tratează teme de actualitate. [
Pr.:
fo-i-] – Din
fr. feuilleton (după
foaie).
foileton (Dicționar de neologisme, 1986)FOILETÓN s.n. Articol de ziar care tratează teme de actualitate și care se publică într-un spațiu anume rezervat. ♦ Fragment dintr-un roman publicat într-un ziar. ◊
Roman-foileton = roman publicat pe fragmente în reviste sau în ziare. ♦ Parte a unui ziar unde se publică astfel de articole sau fragmente de roman. [Pron.
fo-i-, var.
foieton s.n. / < fr.
feuilleton].
foileton (Marele dicționar de neologisme, 2000)FOILETÓN s. n. articol de ziar care tratează teme de actualitate și care se publică într-un spațiu anume rezervat. ◊ fragment dintr-un roman de aventuri publicat într-un ziar sau într-o revistă. ◊ parte a unui ziar unde se publică astfel de articole sau fragmente de roman. (< fr.
feuilleton)
foĭleton (Dicționaru limbii românești, 1939)*foĭletón n., pl.
oane (fr.
feuilleton, dim. d.
feuille, foaĭe). Foiță, articul [!] literar, științific, fragment de roman tipărit în josu paginiĭ unuĭ ziar. Pe ultima pagină saŭ pe o pagină cu anunțurĭ, el poate fi și sus, numaĭ să fie tipărit de-a latu.
foileton (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)foiletón (fo-i-) s. n.,
pl. foiletoánefoileton (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)foileton n. articol de literatură, de critică sau de roman, înserat în josul unui jurnal. [După fr.
feuilleton].