fofează (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FOFEÁZĂ, fofeze, s. f. Nume dat mai multor obiecte în formă de aripă sau de braț:
a) aripa unei ferestre, a unei uși sau a unei porți;
b) fiecare dintre brațele care poartă scaunele unui scrânciob;
c) fiecare dintre aripile unei mori de vânt;
d) fiecare dintre tălpile războiului de țesut;
e) fiecare dintre lopățelele pe care se întinde tortul când se pune pe vârtelniță;
f) fiecare dintre aripile unei grape articulate. ◊
Expr. A umbla ca o fofează = a umbla repede. [
Pl. și:
fofezi] –
Et. nec.fofează (Dicționar de argou al limbii române, 2007)fofează, fofeze s. f. aripă de găină.
fofează (Dicționaru limbii românești, 1939)fofeáză f., pl.
eze (imit. ca și
pupăză, pin [!] aluz. la mișcările și zgomotu eĭ, și rudă și cu
goglează, ca
glomotoc cu
folmotoc). Aripă de la roata moriĭ saŭ de la vîrtelniță.
Tut. Spetează, șindilă de cele marĭ (doŭă la număr) la zmeŭ.
A-țĭ merge gura ca fofeaza (saŭ
ca melița), a vorbi mult și răpede [!]. – Și
fofélniță, f., pl.
e: începu să-ĭ umble gura ca o fofelniță (Neam. Rom. Lit. 2, 810). Și
fufează (Vechĭ).
fofează (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)fofeáză s. f.,
g.-d. art. fofézei; pl. fofézefofează (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)fofează f. aripa dela roata morii sau dela vârtelniță. [Origină necunoscută].