focos - explicat in DEX

focos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
FOCÓS, -OÁSĂ, focoși, -oase, adj., s. n. 1. Adj. Plin de foc¹ (II 1); înfocat, înflăcărat. 2. Adj. (Rar) Roșu ca focul¹; aprins. 3. S. n. Dispozitiv de aprindere a încărcăturii explozive (la grenade, bombe, mine, etc.). – Foc¹ + suf. -os.

focos (Marele dicționar de neologisme, 2000)
FOCÓS s. n. dispozitiv de aprindere a încărcăturii explozive la proiectilele de artilerie, la bombe, mine etc. (< foc + -os)

focos (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
focos, focoase s. n. 1. (intl.) pistol. 2. (prin ext.) armă de foc. 3. (er.) penis.

focos (Dicționaru limbii românești, 1939)
focós, -oásă adj. (d. foc). Plin de foc, de strălucire, înfocat: ochĭ focoșĭ.

focos (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
focós¹ adj. m., pl. focóși; f. focoásă, pl. focoáse

focos (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
focós² s. n., pl. focoáse

focos (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
focos a. 1. plin de foc: ochi focoși; 2. fig. înfocat.