focometru (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FOCOMÉTRU, focometre, s. n. Aparat folosit pentru determinarea pozitiei focarelor și a punctelor principale ale unei lentile sau ale unei oglinzi. – Din
fr. focomètre.focometru (Dicționar de neologisme, 1986)FOCOMÉTRU s.n. Aparat pentru măsurarea distanței focale. [< fr.
focomètre].
focometru (Marele dicționar de neologisme, 2000)FOCOMÉTRU s. n. aparat folosit în focometrie. (< fr.
focomètre)
focometru (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)focométru (-me-tru)
s. n.,
art. focométrul; pl. focométre