fob (Dicționar de neologisme, 1986)
FOB, -Ă adj. (Despre tranzacții comerciale maritime) În care prețul convenit înglobează toate uzurile pe care le va suferi marfa până la destinație. [< fr. fob, cf. engl. f(ree) o(n) b(oard) – franco la bord].
fob (Dicționar de neologisme, 1986)
-FOB Element secund de compunere savantă cu semnificația „care are aversiune”, „care are teamă (patologică)”. [< fr. -phobe, it. -fobo, cf. gr. phobos – frică].
fob (Marele dicționar de neologisme, 2000)
FOB1, -Ă adj. (despre tranzacții comerciale maritime) în care prețul convenit înglobează toate uzurile pe care le va suferi marfa până la destinație. (< fr. fob)
fob (Marele dicționar de neologisme, 2000)
-FÓB2, -FOBÍE elem. „(care are) aversiune, teamă (patologică)”. (< fr. -phobe, -phobie, cf. gr. phobos)
fob (Dicționaru limbii românești, 1939)
*fob, -ă adj. și.......