foarfec(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) FOÁRFEC s. m. v. foarfece.
foarfec(Dicționaru limbii românești, 1939) foárfec, a -á v. tr. (lat. fórfico, -áre. – Foarfec, foarfecĭ, foarfecă, forfecăm, forfecațĭ; forfecam; să foarfec). Taĭ cu foarfecele. Fig. Critic aspru.