foĭleton - explicat in DEX

foileton (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
FOILETÓN, foiletoane, s. n. Articol (de literatură, de știință, de artă) sau fragment de roman inserat în partea de jos a paginilor unui ziar, unei reviste, etc.; spațiu rezervat în partea de jos a unui ziar pentru o rubrică ce apare cu regularitate cu acest gen de articole. ◊ Roman-foileton = roman care se publică pe fragmente într-o serie de numere consecutive ale unui periodic. ♦ Articol de ziar cu caracter satiric care tratează teme de actualitate. [Pr.: fo-i-] – Din fr. feuilleton (după foaie).

foileton (Dicționar de neologisme, 1986)
FOILETÓN s.n. Articol de ziar care tratează teme de actualitate și care se publică într-un spațiu anume rezervat. ♦ Fragment dintr-un roman publicat într-un ziar. ◊ Roman-foileton = roman publicat pe fragmente în reviste sau în ziare. ♦ Parte a unui ziar unde se publică astfel de articole sau fragmente de roman. [Pron. fo-i-, var. foieton s.n. / < fr. feuilleton].

foileton (Marele dicționar de neologisme, 2000)
FOILETÓN s. n. articol de ziar care tratează teme de actualitate și care se publică într-un spațiu anume rezervat. ◊ fragment dintr-un roman de aventuri publicat într-un ziar sau într-o revistă. ◊ parte a unui ziar unde se publică astfel de articole sau fragmente de roman. (< fr. feuilleton)

foĭleton (Dicționaru limbii românești, 1939)
*foĭletón n., pl. oane (fr. feuilleton, dim. d. feuille, foaĭe). Foiță, articul [!] literar, științific, fragment de roman tipărit în josu paginiĭ unuĭ ziar. Pe ultima pagină saŭ pe o pagină cu anunțurĭ, el poate fi și sus, numaĭ să fie tipărit de-a latu.

foileton (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
foiletón (fo-i-) s. n., pl. foiletoáne

foileton (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
foileton n. articol de literatură, de critică sau de roman, înserat în josul unui jurnal. [După fr. feuilleton].