floriu (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FLORÍU, -ÍE, florii, adj. 1. (Rar) Plin de flori; înflorit.
2. (
Pop.; despre animale) Cu pete albe. –
Floare +
suf. -iu.floriu (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)floríu (rar)
adj. m.,
f. floríe; pl. m. și
f. floríi