floricultură (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FLORICULTÚRĂ s. f. Ramură a horticulturii care cuprinde cultura plantelor ornamentale. – Din
fr. floriculture.floricultură (Dicționar de neologisme, 1986)FLORICULTÚRĂ s.f. Ramură a horticulturii care se ocupă cu cultura plantelor florifere, a arbuștilor și a arborilor decorativi. [< fr.
floriculture, cf. lat.
flos – floare,
cultura – cultivare].
floricultură (Marele dicționar de neologisme, 2000)FLORICULTÚRĂ s. f. ramură a horticulturii care se ocupă cu cultura plantelor ornamentale. (< fr.
floriculture)
floricultură (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)floricultúră s. f.,
g.-d. art. floricultúrii