fleoș (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FLEÓȘ, FLEOÁȘĂ, fleoși, fleoașe, adj. (Rar.) Moleșit, fleșcăit. – Formație onomatopeică.
fleoș (Dicționaru limbii românești, 1939)fleoș, fleoáșă (
eo, eoa o silabă, ca și´n
bleot) adj.
Munt. vest. Moale, fleșcăit, uzat, slăbit.
fleoș (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)fleoș (rar)
adj. m.,
pl. fleoși; f. fleoáșă (fleoa-), art. fleoáșa, pl. fleoáșefleoș (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)fleoș a. moale, veșted:
fleoș de bătrân ISP. [V.
fleașcă].