fleică - explicat in DEX

fleică (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
FLÉICĂ, fleici, s. f. Bucată de carne de pe pântecele bovinelor, care se consumă de obicei friptă la grătar. – Din germ. Flecken.

fleică (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
fléică (fléici), s. f. – Bucată de carne pentru grătar. Germ. (săs.) Fleckén (DAR).

fleică (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
fléică (flei-) s. f., g.-d. art. fléicii; pl. fleici

fleică (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
fleică f. felie de carne dintre coaste și șold, friptă la grătar. [V. fleac].

fleĭcă (Dicționaru limbii românești, 1939)
fléĭcă f., pl. ĭ (imit. rudă cu fleac). Munt. Partea cărniĭ de vacă de la pîntece. Friptură din asemenea carne. V. vrăbioară.