flegmatic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FLEGMÁTIC, -Ă, flegmatici, -ce, adj. Cu caracter nepăsător, cu sânge rece; imperturbabil, calm, liniștit, placid. ◊
Tip flegmatic = unul dintre cele patru tipuri de temperament din clasificarea lui Hipocrat, caracterizat prin echilibru, stăpânire de sine și lipsă de mobilitate; persoană cu sistem nervos puternic, echilibrat, lucid, rece. – Din
fr. flegmatique.flegmatic (Dicționar de neologisme, 1986)FLEGMÁTIC, -Ă adj. Nepăsător, foarte calm, imperturbabil. [< fr.
flegmatique].
flegmatic (Marele dicționar de neologisme, 2000)FLEGMÁTIC, -Ă adj., s. m. f. (om cu caracter, cu temperament) calm, nepăsător, imperturbabil. (< fr.
flegmatique, lat.
phlegmaticus)
flegmatic (Dicționaru limbii românești, 1939)*flegmátic, -ă adj. (vgr.
phlegmatikós). Linfatic, cu flegmă:
temperament flegmatic. Fig. Rece, indiferent:
om flegmatic. Adv. În mod flegmatic:
a răspunde flegmatic.flegmatic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)flegmátic adj. m.,
pl. flegmátici; f. flegmátică, pl. flegmáticeflegmatic (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)flegmatic a.
1. Med. limfatic:
temperament flegmatic; 2. fig. de un caracter nepăsător, rece:
persoană flegmatică.