fixare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FIXÁRE, fixări, s. f. Acțiunea de
a (se) fixa și rezultatul ei. –
V. fixa.fixare (Dicționar de neologisme, 1986)FIXÁRE s.f. Acțiunea de a (se) fixa și rezultatul ei; fixaj. [<
fixa].
fixare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)fixáre s. f.,
g.-d. art. fixắrii