fiut (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FIUT interj. (Rar) Exclamație prin care se sugerează plecarea sau dispariția rapidă a cuiva sau a ceva. – Onomatopee.
fiut (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)fiut (rar) [
pron. fyut]
interj.