fiscal (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FISCÁL, -Ă, fiscali, -e, adj. Care aparține fiscului, privitor la fisc, de fisc. – Din
fr. fiscal.fiscal (Dicționar de neologisme, 1986)FISCÁL, -Ă adj. Referitor la fisc, de fisc. [Cf. fr.
fiscal, it.
fiscale, lat.
fiscalis].
fiscal (Marele dicționar de neologisme, 2000)FISCÁL, -Ă adj. referitor la fisc. (< fr.
fiscal)
fiscal (Dicționaru limbii românești, 1939)*fiscál, -ă adj. (lat.
fiscalis). Relativ la fisc:
lege fiscală. Adv. În mod fiscal.
fiscal (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)FISCÁL, -Ă (‹
fr.,
lat.)
adj. Care se referă la fisc. ◊
Agent f. =
a) funcționar al administrației financiare locale sau centrale;
b) bancă sau companie (sistem trust) care acționează printr-o înțelegere de corporație cu alte corporații; în calitate de
a.f., banca sau compania trust poate avea funcția de trezorier general al corporației sau poate fi desemnată să îndeplinească anumite funcții fiscale (obținerea sumelor pentru plata dividendelor, plata rentelor, alte plăți).
Monopol f. = monopolizarea de către un guvern a unei întreprinderi sau a vânzării unui anumit produs pentru obținerea de venituri necesare bugetului de stat.
Politică f. = componentă a politicii economice care constă în manevrarea pârghiei fiscale (dozajul între tipurile de impozite direct și indirecte, gradul de impozitare a veniturilor, nivelul presiunii fiscale) pentru realizarea obiectivelor economice stabilite.
fiscal (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)fiscál adj. m.,
pl. fiscáli; f. fiscálă, pl. fiscálefiscal (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)fiscal a. relativ la fisc.