firman - explicat in DEX

firman (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
FIRMÁN, firmane, s. n. Ordin emis de sultan (prin care erau numiți sau maziliți guvernatorii și domnitorii depinzând de Imperiul Otoman). – Din tc. fermān.

firman (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
firmán (firmáne), s. n. – Decretul imperial în Turcia. – Mr. firmane. Tc. ferman (Șeineanu, II, 172; Lokotsch 594), cf. ngr. φερμάνι, bg. sb. ferman. Sec. XVIII.

firman (Dicționaru limbii românești, 1939)
firmán n., pl. e (turc. firman, d. pers. ferman). Decret, ordin imperial la Turcĭ și la alțĭ suveranĭ musulmanĭ (Și´n P. P. rom.). – Și fe-.

firman (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
firmán s. n., pl. firmáne

firman (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
firman n. ordin al Sultanului (destinat provinciilor Imperiului): solii dau firmanul, Mircea ’l citește BOL. [Turc. FIRMAN].