film (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FILM, filme, s. n. 1. Bandă flexibilă de celuloid, transparentă și subțire, acoperită cu un strat de material sensibil la acțiunea luminii, pe care se formează o imagine fotografică și care se folosește în fotografie, în radiografie etc. ♦ (
Cin.) Peliculă lungă pe care sunt înregistrate pe cale fotografică și în momente succesive imagini statice sau în mișcare, precum și sunete, pentru a fi apoi proiectate pe un ecran.
2. Gen de artă constând din realizarea și proiectarea pe un ecran cinematografic a unui film (
1); creație cinematografică.
3. Strat subțire dintr-un material lichid, solid sau gazos, întins pe suprafața unui obiect solid sau lichid; peliculă.
4. (
Fig.) Desfășurare, prezentare. – Din
fr. film.film (Dicționar de neologisme, 1986)FILM s.n. 1. Peliculă subțire, flexibilă și transparentă, de celuloid, acoperită cu un strat de material fotosensibil, folosită în fotografie, radiografie etc. ♦ Bandă folosită pentru înregistrarea și reproducerea pe ecran a imaginilor; peliculă.
2. Arta cinematografică. ♦ (
Fig.) Succesiune de imagini.
3. Strat de fluid întins pe suprafața unui corp solid sau lichid. // (În forma
filmo-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) peliculă fotografică”. [Pl.
-me, -muri. / < fr., engl.
film].
film (Marele dicționar de neologisme, 2000)FILM s. n. 1. peliculă subțire de celuloid, flexibilă și transparentă, acoperită cu un strat de material fotosensibil, în fotografie, radiografie etc. ◊ bandă pentru înregistrarea și reproducerea pe ecran a imaginilor; peliculă. 2. arta cinematografică. 3. desfășurarea continuă a unei manifestații, vizite, curse etc.; succesiune de imagini. 4. strat de fluid întins pe suprafața unui corp solid sau lichid. (< fr.
film)
film (Dicționaru limbii românești, 1939)*film n., pl.
urĭ (engl.
film, membrană, peliculă fotografică). Tabloŭ cinematografic.
film (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)film s. n.,
pl. fílmefilm (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)film n.
1. pieliță formată de o foaie subțire de celuloid, întrebuințată în fotografii și la cinematograf;
2. scenariu cinematografic:
un frumos film.