fierturică(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) FIERTURÍCĂ,fierturici, s. f. (Pop.) Diminutiv al lui fiertură. – Fiertură + suf. -ică.
fierturică(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) fierturícă (pop.) (fier-) s. f., g.-d. art. fierturícii; pl. fierturíci