festonare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FESTONÁRE, festonări, s. f. Acțiunea de
a festona și rezultatul ei. –
V. festona.festonare (Dicționar de neologisme, 1986)FESTONÁRE s.f. Acțiunea de a festona și rezultatul ei. [<
festona].
festonare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)festonáre s. f.,
g.-d. art. festonắrii; pl. festonắri