fesfesea (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)fesfeseá (-éle), s. f. – Bagatelă, fleac.
Tc. fesfese (Rudow,
ZRPh., XVIII, 81; Șeineanu, II, 171).
Sec. XIX,
înv.fesfesea (Dicționaru limbii românești, 1939)fesfeseá f., pl.
ele (turc.
fesfese [d. ar.
vesvese], bănuială, îndoială).
Mold. Vechĭ. Pl. Zorzoane, dichisurĭ, podoabe la haĭnele femeĭeștĭ.