fermecătorie - explicat in DEX

fermecătorie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
FERMECĂTORÍE, fermecătorii, s. f. (Pop.) Faptul de a face farmece sau vrăji; îndeletnicirea celui care face vrăji; vrăjitorie, vrajă. – Fermecător + suf. -ie.

fermecătorie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
fermecătoríe (pop.) s. f., art. fermecătoría, g.-d. art. fermecătoríei; pl. fermecătoríi, art. fermecătoríile

fermecătorie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
fermecătorie f. operațiunea fermecătorului, magie.