fenomenologic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FENOMENOLÓGIC, -Ă, fenomenologici, -ce, adj. 1. Care aparține fenomenologiei, privitor la fenomenologie, care are la bază fenomenologia.
2. Care se limitează la descrierea fenomenelor, care privește fenomenele.
Studiu fenomenologic. – Din
fr. phénoménologique.fenomenologic (Dicționar de neologisme, 1986)FENOMENOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la fenomenologie; care are la bază fenomenologia. [Pl.
-ci, -ce. / < fr.
phénoménologique].
fenomenologic (Marele dicționar de neologisme, 2000)FENOMENOLÓGIC, -Ă adj. 1. referitor la fenomenologie. 2. (despre o cercetare) care se limitează la descrierea fenomenelor. ◊ referitor la fenomene. (< fr.
phénoménologique)
fenomenologic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)fenomenológic adj. m.,
pl. fenomenológici; f. fenomenológică, pl. fenomenológice