fenomenolog (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FENOMENOLÓG, fenomenologi, s. m. Filozof adept al fenomenologiei. – Din
fr. phénoménologue.fenomenolog (Dicționar de neologisme, 1986)FENOMENOLÓG, -Ă s.m. și f. Filozof idealist adept al fenomenologiei. [< fr.
phénoménologue].
fenomenolog (Marele dicționar de neologisme, 2000)FENOMENOLÓG, -Ă s. m. f. adept al fenomenologiei. (< fr.
phénoménologue)
fenomenolog (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)fenomenológ s. m.,
pl. fenomenológi