fenologie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FENOLOGÍE s. f. Ramură a biologiei care studiază influența factorilor meteorologici asupra dezvoltării plantelor, a vieții păsărilor etc. – Din
fr. phénologie.fenologie (Dicționar de neologisme, 1986)FENOLOGÍE s.f. Ramură a biologiei care se ocupă cu studiul influenței factorilor climatici asupra înfloririi și fructificării plantelor, a migrațiunii păsărilor etc. [Gen.
-iei. / < fr.
phénologie, cf. gr.
phainein – a apărea,
logos – știință].
fenologie (Marele dicționar de neologisme, 2000)FENOLOGÍE s. f. ramură a ecologiei care studiază influența factorilor climatici și interni asupra fenomenelor biologice. (< fr.
phénologie)
fenologie (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)FENOLOGÍE (‹
fr. {i})
s. f. Știință care studiază modificările sezoniere în funcție de factorii climatici ai fiecărui anotimp, ce apar în faună și floră (înflorire, fructificare, migrare etc.). Furnizează date pentru întocmirea hărților bioclimatice, folosite în ecologie, biogeografie, climatologie etc.
fenologie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)fenologíe s. f.,
art. fenología, g.-d. fenologíi, art. fenologíei