felegean - explicat in DEX

felegean (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
FELEGEÁN, felegene, s. n. (Înv.) Ceașcă (turcească) de cafea neagră, fără toartă (fixată într-un suport); p. ext. conținutul acestei cești. [Var.: filigeán s. n.] – Din tc. filcăn.

felegean (Dicționaru limbii românești, 1939)
felegeán, feli- și fili- n., pl. gene (turc. filğan și finğan, d. pers. pinğani, ngr. fildzáni, flitzáni; pol. filizanka, fližonka). Ceașcă fără toartă, maĭ joasă și maĭ răzbuzată de băut cafea.

felegean (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
felegeán (înv.) (-gean) s. n., pl. felegéne

felegean (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
felegean n. ceașcă mică fără toartă și pusă pe un suport numit zarf: felegene de smalț cu zarfuri de sârmă OD. [Turc. FILDJAN].

felegean (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
FELEGEÁN, felegene, s. n. (Înv.) Ceașcă (turcească) de cafea neagră, fără toartă (fixată într-un suport); p. ext. conținutul acestei cești. [Var.: filigeán s. n.] — Din tc. filcān.