fazan - explicat in DEX

fazan (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
FAZÁN, fazani, s. m. 1. Pasăre de mărimea unei găini, cu coada lungă și ascuțită, al cărei bărbătuș se distinge printr-un penaj frumos și viu colorat, vânată pentru carnea ei gustoasă (Phasianus colchicus). 2. (Arg.) Naiv, fraier. ◊ Expr. (Fam.) A pica de fazan = a fi păcălit (din naivitate). – Din rus. fazan. Cf. fr. faisan.

fazan (Dicționar de neologisme, 1986)
FAZÁN s.m. Pasăre din familia galinaceelor, al cărei bărbătuș are un penaj frumos colorat și o coadă lungă. [< rus. fazan, cf. fr. faisan, gr. phasianos].

fazan (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
fazán (fazáni), s. m. – Pasăre de mărimea unei găini, vînată pentru carnea ei gustoasă. – Mr. fașano. Fr. faisan, alterat prin încrucișare cu ngr. φασιανός, cf. it. fagiano, rus. fazan. – Der. făzăniță, s. f. (femela fazanului); fezanda, vb., din fr. faisander.

fazan (Marele dicționar de neologisme, 2000)
FAZÁN s. m. 1. pasăre din familia galinaceelor, al cărei bărbătuș are un penaj frumos colorat și o coadă lungă. 2. (arg.) naiv, fraier. ♦ (fam.) a pica de ~ = a fi păcălit (din naivitate). (< rus. fazan)

fazan (Dicționaru limbii românești, 1939)
*fazán m. (rus. fazán, ngr. fazáni, it. fagiano, lat. phasianus, vgr. phasianós, d. rîu Phâsis, în Colhida, la sudu Caucazuluĭ). O pasăre galinacee cu pene foarte frumoase, cu coada foarte lungă și cu o carne foarte gustoasă. – Varietățile cele maĭ cunoscute sînt: fazanu comun, cel argintiŭ și cel auriŭ. – Și fezan (fr. faisan).

fazan (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
fazán s. m., pl. fazáni

fazan (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
fazan m. pasăre din ordinul galinaceelor, cu penișul mândru și cu carnea foarte căutată.

fazan (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
FAZÁN, fazani, s. m. 1. Pasăre de mărimea unei găini, cu coada lungă și ascuțită, al cărei bărbătuș se distinge printr-un penaj frumos și viu colorat, vânată pentru carnea ei gustoasă (Phasianus colchicus). 2. (Arg.) Naiv, fraier. ◊ Expr. (Fam.) A pica de fazan = a fi păcălit (din naivitate). — Din rus. fazan. Cf. fr. f a i s a n.