fatidic - explicat in DEX

fatidic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
FATÍDIC, -Ă, fatidici, -ce, adj. (Livr.) Hotărât de soartă; profetic; p. ext. aducător de nenorocire. – Din fr. fatidique, lat. fatidicus.

fatidic (Dicționar de neologisme, 1986)
FATÍDIC, -Ă adj. Profetic; (p. ext.) aducător de nenorociri. [< fr. fatidique, cf. lat. fatidicus].

fatidic (Marele dicționar de neologisme, 2000)
FATÍDIC, -Ă adj. hotărât de soartă; profetic. ◊ aducător de nenorociri, fatal. (< fr. fatidique, lat. fatidicus)

fatidic (Dicționaru limbii românești, 1939)
*fatídic, -ă adj. (lat. fatídicus, d. fatum, destin, și dicere, a zice). Care prezice destinu, profetic: vorbe fatidice. Adv. În mod fatidic.

fatidic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
fatídic (livr.) adj. m., pl. fatídici; f. fatídică, pl. fatídice

fatidic (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
fatidic a. care descopere voința destinului sau a fatalității.

fatidic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
FATÍDIC, -Ă, fatidici, -ce, adj. (Livr.) Hotărât de soartă; profetic; p. ext. aducător de nenorocire. — Din fr. fatidique, lat. fatidicus.