fascinare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FASCINÁRE, fascinări, s. f. Acțiunea de
a fascina și rezultatul ei. –
V. fascina.fascinare (Dicționar de neologisme, 1986)FASCINÁRE s.f. Fascinație. ♦ Operația de așezare a fascinelor. [<
fascina, după fr.
fascinage].
fascinare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)fascináre s. f.,
g.-d. art. fascinắriifascinare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)FASCINÁRE, fascinări, s. f. Acțiunea de
a fascina și rezultatul ei. —
V. fascina.