farsor - explicat in DEX

farsor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
FARSÓR, -OÁRE, farsori, -oare s. m. și f. Persoană lipsită de seriozitate, care se ține de păcăleli. ♦ Persoană care caută să treacă drept alta decât este în realitate (prin minciuni, înșelătorie); impostor. – Din fr. farceur.

farsor (Dicționar de neologisme, 1986)
FARSÓR, -OÁRE s.m. și f. Persoană care face farse. ♦ Om neserios; impostor. [< fr. farceur].

farsor (Marele dicționar de neologisme, 2000)
FARSÓR, -OÁRE s. m. f. 1. cel care face farse; om neserios. 2. impostor, șarlatan. (< fr. farceur)

farsor (Dicționaru limbii românești, 1939)
*farsór, -oáre s. (fr. farceur). Persoană care se ține de farse, poznaș, bufon. Persoană neserioasă: farsoriĭ politicĭ.

farsor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
farsór s. m., pl. farsóri

farsor (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
farsor m. 1. care joacă numai farse; 2. caraghios.

farsor (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
FARSÓR,-OÁRE, farsori, -oare, s. m. și f. Persoană lipsită de seriozitate, care se ține de păcăleli. ♦ Persoană care caută să treacă drept alta decât este în realitate (prin minciuni, înșelătorie); impostor. — Din fr. farceur.