făptură (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FĂPTÚRĂ, făpturi, s. f. 1. Ființă, vietate, creatură. ♦ Trup;
p. ext. înfățișare fizică, aspect exterior, statură. ♦ (Rar) Conformație, structură (a unei ființe, a unui obiect).
2. Natură, fire; lume, univers. –
Lat. factura.