făli (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FĂLÍ, fălesc, vb. IV.
1. Refl. A se arăta mândru de cineva sau de ceva; a se mândri, a se lăuda, a se fuduli cu... ♦ (
Peior.) A se arăta plin de sine, îngâmfat; a se îngâmfa, a se făloși.
2. Tranz. (
Înv.) A preamări, a slăvi. – Din
sl. hvaliti.