faianțar - explicat in DEX

faianțar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
FAIANȚÁR, faianțar, s. m. Muncitor specializat în faianțare; faianțator. [Pr.: fa-ian-] – Faianță + suf. -ar.

faianțar (Dicționar de neologisme, 1986)
FAIANȚÁR s.m. Lucrător specializat în executarea placajelor de faianță. [Pron. fa-ian-. / cf. fr. faïencier].

faianțar (Marele dicționar de neologisme, 2000)
FAIANȚÁR s. m. cel care fabrică sau vinde faianță. (< faianță + -ar)

faianțar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
*faianțár s. m., pl. faianțári

faianțar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
FAIANȚÁR, faianțari, s. m. Muncitor specializat în faianțare; faianțator. [Pr.: fa-ian-] — Faianță + suf. -ar.