fagacee - explicat in DEX

fagacee (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
FAGACÉE s. f. pl. Familie de arbori și arbuști cu frunze alterne, cu flori mici, unisexuate, dispuse în amenți, și cu fructele achene. – Din fr. fagacées.

fagacee (Dicționar de neologisme, 1986)
FAGACÉE s.f.pl. Cupulifere. [Pron. -ce-e. / sg. invar. < fr. fagacées].

fagacee (Marele dicționar de neologisme, 2000)
FAGACÉE s. f. pl. cupulifere. (< fr. fagacées)

fagacee (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
FAGACEE (‹ fr.; {s} lat. fagus „fag”) s. f. pl. Familie de plante lemnoase, cu frunze alterne, persistente sau caduce, cu flori mici, unisexuate, grupate câte 2-5 sunt dispuse în amenți, și cu fructe achene, învelite, parțial sau total, de o cupulă (ex. fagul, stejarul). Sunt utilizate în industria lemnului.

fagacee (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!fagacée s. f., art. fagacéea, g.-d. art. fagacéei; pl. fagacée

fagacee (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
FAGACÉE, fagacee, s. f. (La pl.) Familie de arbori și arbuști cu frunze alterne, cu flori mici, unisexuate, dispuse în amenți, și cu fructele achene; (și la sg.) arbore sau arbust din această familie. — Din fr. fagacées.