fărâmicios (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FĂRÂMICIÓS, -OÁSĂ, fărâmicioși, -oase, adj. Care se sfărâmă sau se poate sfărâma ușor; sfărâmicios. –
Fărâma +
suf. -icios.fărâmicios (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)fărâmiciós adj. m.,
pl. fărâmicióși; f. fărâmicioásă, pl. fărâmicioásefărâmicios (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)FĂRÂMICIÓS, -OÁSĂ, fărâmicioși, -oase, adj. Care se sfărâmă sau se poate sfărâma ușor; sfărâmicios. —
Fărâma +
suf. -icios.