făptuitor - explicat in DEX

făptuitor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
FĂPTUITÓR, -OÁRE, făptuitori, -oare, s. m. și f. 1. Făptaș. 2. (Rar) Persoană care făptuiește, realizează ceva. [Pr.: -tu-i-] – Făptui + suf. -tor.

făptuitor (Dicționaru limbii românești, 1939)
făptuitór, -oáre adj. Făptaș, care făptuĭește.

făptuitor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
făptuitór (-tu-i-) s. m., pl. făptuitóri

făptuitor (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
făptuitor m. cel ce făptuiește.

făptuitor (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
FĂPTUITÓR, -OÁRE, făptuitori, -oare, s. m. și f. 1. Făptaș. 2. Persoană care făptuiește, realizează ceva. [Pr.: -tu-i-] — Făptui + suf. -tor.