ferdelă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FÉRDELĂ, ferdele, s. f. (
Reg.) Măsură de capacitate pentru cereale, egală cu circa 20 de litri;
p. ext. conținutul acestei măsuri. [
Var.:
félderă s. f.] – Din
săs. fyrdel.ferdelă (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)férdelă, férdele, s.f. (reg.)
1. măsură de capacitate pentru cereale, egală cu circa 20 litri; conținutul acestei măsuri; baniță, mierță, șinic, dimirlie.
2. măsură la vânzarea lânii.
3. (la pl.) zone ale unui sat fixate de flăcăi.
4. parte a șurii.
ferdelă (Dicționaru limbii românești, 1939)férdelă f., pl.
e (sas.
fyrdel, d. germ.
viertel, sfert. V.
fîrtaĭ).
Trans. Baniță (odinioară un sfert de găleată). O măsură la vînzarea lîniĭ. Secțiune, despărțire, sector. – Și
félderă (Neam. Rom. Pop. 6, 685). V.
merță și
cîblă.ferdelă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)férdelă (
reg.)
s. f.,
g.-d. art. férdelei; pl. férdelefèrdelă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)fèrdelă f. Tr. baniță. [Sas. FYRDEL (din nemț.
Viertel)]. V.
fărtal.