extrafin - explicat in DEX

extrafin (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
EXTRAFÍN, -Ă, extrafini, -e, adj. De o calitate superioară; foarte fin, extraordinar de bun. – Din fr. extra-fin.

extrafin (Dicționar de neologisme, 1986)
EXTRAFÍN, -Ă adj. Foarte fin, de cea mai bună calitate. [Cf. fr. extra-fin].

extrafin (Marele dicționar de neologisme, 2000)
EXTRAFÍN, -Ă adj. superfin. (< fr. extra-fin)

extrafin (Dicționaru limbii românești, 1939)
*extrafín, -ă adj. (extra- și fin; fr. extra-fin. Fr. zic și superfin, dar scris fără liniuță). Superfin, de calitate superioară: cĭocolată extrafină.

extrafin (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
extrafín adj. m., pl. extrafíni; f. extrafínă, pl. extrafíne

extrafin (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
extrafin a. de o calitate cu totul superioară: ciocolată extrafină.

extrafin (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
EXTRAFÍN, -Ă, extrafini, -e, adj. De o calitate superioară; foarte fin, extraordinar de bun. — Din fr. extrafin.