extirpare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EXTIRPÁRE, extirpări, s. f. Acțiunea de
a extirpa și rezultatul ei; extirpație, excizie. –
V. extirpa.extirpare (Dicționar de neologisme, 1986)EXTIRPÁRE s.f. Acțiunea de a extirpa și rezultatul ei; extirpație. [<
extirpa].
extirpare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)extirpáre s. f.,
g.-d. art. extirpắrii; pl. extirpắriextirpare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)EXTIRPÁRE, extirpări, s. f. Acțiunea de
a extirpa și rezultatul ei; extirpație, excizie. —
V. extirpa.