extingibil - explicat in DEX

extingibil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
EXTINGÍBIL, -Ă, extingibili, -e, adj. Care poate fi stins; spec. (despre acțiuni judiciare) care trebuie stins. – Din fr. extinguible, lat. exstinguibilis (după stinge).

extingibil (Dicționar de neologisme, 1986)
EXTINGÍBIL, -Ă adj. (Rar) Care poate fi stins; (spec.; jur.) care trebuie stins. [Var. extinguibil, -ă adj. / < fr. extinguible, lat. extinguibilis].

extingibil (Marele dicționar de neologisme, 2000)
EXTINGÍBIL, -Ă adj. care poate fi stins; (jur.) care trebuie stins. (< fr. extinguible, lat. extinguibilis)

extingibil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
extingíbil adj. m., pl. extingíbili; f. extingíbilă, pl. extingíbile

extingibil (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
EXTINGÍBIL, -Ă, extingibili, -e, adj. Care poate fi stins; spec. (despre acțiuni judiciare) care trebuie stins. — Din fr. extinguible, lat. exstinguibilis (după stinge).