extincție (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EXTÍNCȚIE, extincții, s. f. Stingere, slăbire (a unei acțiuni, a unei oscilații etc.). ♦ Micșorare sau anulare a intensității unui fascicul de lumină. [
Var.:
extincțiúne s. f.] – Din
fr. extinction.