exterminant(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) EXTERMINÁNT, -Ă,exterminanți, -te, adj. Care extermină. – Din fr. exterminant.
exterminant(Dicționar de neologisme, 1986) EXTERMINÁNT, -Ăadj. Care extermină. [Cf. fr. exterminant].
exterminant(Marele dicționar de neologisme, 2000) EXTERMINÁNT, -Ăadj. care extermină. (< fr. exterminant)
exterminant(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) exterminánt adj. m., pl. exterminánți; f. exterminántă, pl. exterminánte
exterminant(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) EXTERMINÁNT, -Ă,exterminanți, -te, adj. Care extermină. — Din fr. exterminant.