extermina - explicat in DEX

extermina (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
EXTERMINÁ, extérmin, vb. I. Tranz. A face să piară în întregime, a distruge complet, a nimici; a ucide, a masacra, a stârpi în masă. – Din fr. exterminer, lat. exterminare.

extermina (Dicționar de neologisme, 1986)
EXTERMINÁ vb. I. tr. A nimici complet, a face să dispară cu totul; a stârpi în masă. [P.i. extérmin, 3,6 -nă. / < fr. exterminer, lat. exterminare].

extermina (Marele dicționar de neologisme, 2000)
EXTERMINÁ vb. tr. a nimici complet, a distruge. (< fr. exterminer, lat. exterminare)

extermina (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
exterminá (a ~) vb., ind. prez. 3 extérmină

exterminà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
exterminà v. a distruge complet, a prăpădi cu totul: a extermina un popor.

extermina (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
EXTERMINÁ, extérmin, vb. I. Tranz. A face să piară în întregime, a distruge complet, a nimici; a ucide, a masacra, a stârpi în masă. — Din fr. exterminer, lat. exterminare.