exprimare - explicat in DEX

exprimare (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
EXPRIMÁRE, exprimări, s. f. Acțiunea de a (se) exprima și rezultatul ei; manifestare, exteriorizare a unor fenomene, idei, sentimente etc.

exprimare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
EXPRIMÁRE, exprimări, s. f. Acțiunea de a (se) exprima și rezultatul ei; formulare a unor idei sau sentimente; expresie. ♦ Comunicare prin cuvinte; vorbire; pronunțare a unor cuvinte. – V. exprima.

exprimare (Dicționar de neologisme, 1986)
EXPRIMÁRE s.f. Expunere, reprezentare în cuvinte a unor idei, a unor sentimente etc.; expresie. ♦ Formulare a unor idei, pronunțare a unor cuvinte etc. [< exprima].

exprimare (Marele dicționar de neologisme, 2000)
EXPRIMÁRE s. f. acțiunea de a (se) exprima; formulare a unor idei sau sentimente etc. ◊ comunicare prin cuvinte; pronunțare a unor cuvinte etc. (< exprima)

exprimare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
exprimáre s. f., g.-d. art. exprimắrii; pl. exprimắri

exprimare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
EXPRIMÁRE, exprimări, s. f. Acțiunea de a (se) exprima și rezultatul ei; formulare a unor idei sau sentimente; expresie. ♦ Comunicare prin cuvinte; vorbire; pronunțare a unor cuvinte. — V. exprima.