expresionist (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EXPRESIONÍST, -Ă, expresioniști, -ste, adj.,
s. m. și
f. 1. Adj. Care ține de expresionism, care reprezintă expresionismul.
2. S. m. și
f. Adept al expresionismului. [
Pr.:
-si-o-] – Din
fr. expresionniste.expresionist (Dicționar de neologisme, 1986)EXPRESIONÍST, -Ă adj. Referitor la expresionism. //
s.m. și f. Adept al expresionismului. [< fr.
expressionniste].
expresionist (Marele dicționar de neologisme, 2000)EXPRESIONÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al expresionismului. (< fr.
expressionniste)
expresionist (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)expresioníst (-si-o-) adj. m.,
s. m.,
pl. expresioníști; adj. f.,
s. f. expresionístă, pl. expresionísteexpresionist (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)EXPRESIONÍST, -Ă, expresioniști, -ste, adj.,
s. m. și
f. 1. Adj. Care ține de expresionism, care reprezintă expresionismul.
2. S. m. și
f. Adept al expresionismului. [
Pr.:
-si-o-] — Din
fr. expresionniste.