exponometru (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EXPONOMÉTRU, exponometre, s. n. Instrument folosit pentru stabilirea duratei corecte de expunere la lumină a unui film sau a unei plăci fotografice. – Din
rus. eksponometr, germ. Exponometer. Cf. fr. exposemètre.exponometru (Dicționar de neologisme, 1986)EXPONOMÉTRU s.n. Instrument pentru stabilirea duratei de expunere la lumină a unui film sau a unei plăci fotografice; expozometru. [Cf. germ.
Exponometer].
exponometru (Marele dicționar de neologisme, 2000)EXPONOMÉTRU s. n. instrument pentru stabilirea duratei de expunere la lumină a unui material fotosensibil; pozometru. (< rus.
eksponometr, germ.
Exponometer)
exponometru (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)exponométru (-me-tru) s. n.,
art. exponométrul; pl. exponométreexponometru (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)EXPONOMÉTRU, exponometre, s. n. Instrument folosit pentru stabilirea duratei corecte de expunere la lumină a unui film sau a unei plăci fotografice. — Din
rus. eksponometr, germ. Exponometer. Cf. fr. exposemètre.