explorator - explicat in DEX

explorator (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
EXPLORATÓR, -OÁRE, exploratori, -oare, s. m. și f. Persoană care explorează. – Din fr. explorateur, lat. explorator, -oris.

explorator (Dicționar de neologisme, 1986)
EXPLORATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care explorează (o regiune). // s.n. (Med.) Instrument pentru explorarea diverselor organe în vederea diagnosticului. [Cf. fr. explorateur, lat. explorator].

explorator (Marele dicționar de neologisme, 2000)
EXPLORATÓR, -OÁRE I. s. m. f. cel care explorează. II. s. n. (med.) instrument pentru explorarea diverselor organe în vederea diagnosticului. (< fr. explorateur, lat. explorator)

explorator (Dicționaru limbii românești, 1939)
*exploratór, -oáre adj. și s. (lat. explorator). Care explorează; cercetător.

explorator (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
exploratór s. m., pl. exploratóri

explorator (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
explorator m. cel ce exploră, care face o călătorie de descoperire.

explorator (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
EXPLORATÓR, -OÁRE, exploratori, -oare, s. m. și f. Persoană care explorează. — Din fr. explorateur, lat. explorator.