exploata (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EXPLOATÁ, exploatez, vb. I.
Tranz. 1. A folosi, a pune în valoare o resursă; a extrage o substanță utilă, un material folositor etc. în vederea realizării unor obiective economice.
2. (În teoria marxistă) A-și însuși fără echivalent o anumită cantitate de muncă străină, a acapara o parte din roadele muncii producătorilor nemijlociți de bunuri materiale. ♦ A aservi pe plan economic și politic alt stat.
3. A asupri, a prigoni, a oprima, a împila.
4. (
Fig.) A trage folos (în mod abuziv) din ceva, a profita de ceva.
A exploata slăbiciunile cuiva. – Din
fr. exploiter.exploata (Dicționar de neologisme, 1986)EXPLOATÁ vb. I. tr. 1. A-și însuși fără echivalent plusprodusul sau munca producătorilor direcți; a acapara roadele muncii altuia.
2. A folosi, a pune în valoare un bun în vederea realizării unor scopuri economice; a valorifica, a cultiva.
3. (
Fig.) A folosi abuziv, a profita de ceva. [Pron.
-ploa-. / < fr.
exploiter, cf. lat.
explicitare – a pune în valoare].
exploata (Marele dicționar de neologisme, 2000)EXPLOATÁ vb. tr. 1. a pune în valoare un bun în vederea realizării unor scopuri economice; a valorifica, a cultiva. 2. a-și însuși fără echivalent plusprodusul sau munca producătorilor direcți; a acapara roadele muncii altuia. 3. (fig.) a folosi abuziv, a profita. (< fr.
exploiter)
exploata (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)exploatá (a ~) (-ploa-) vb.,
ind. prez. 3
exploateázăexploata (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)EXPLOATÁ, exploatez, vb. I.
Tranz. 1. A folosi, a pune în valoare o resursă; a extrage o substanță utilă, un material folositor etc. în vederea realizării unor obiective economice.
2. A-și însuși fără plată din rezultatele muncii altuia. ♦ A aservi pe plan economic și politic alt stat.
3. A asupri, a prigoni, a oprima, a împila.
4. Fig. A trage folos (în mod abuziv) din ceva, a profita de ceva.
A exploata slăbiciunile cuiva. — Din
fr. exploiter.exploatà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)exploatà v.
1. a se folosi, a trage folos dintr’o proprietate;
2. fig. a ști să-și exploateze talentele;
3. a trage un venit nelegitim:
patronul nu trebue să exploateze pe lucrători.